Vai de părinţii care se amestecă în viaţa copiilor căsătoriţi şi le strică casa!

ilarion-argatu

Despre amestecul părinţilor în căsnicia copiilor

Sunt părinţi care se opun la căsătoria copiilor din motive mai mult subiective decât obiective, şi sunt părinţi care se amestecă în căsnicia copiilor lor, încât ajung să-i despartă pe copii.

De multe ori părinţii fac greşeli faţă de copii, cum de altfel greşesc şi copii în cele mai multe cazuri şi nu ascultă de părinţi, de aceea mulţi nimeresc rău şi spun că n-ai avut „noroc”.

Atunci când doi tineri se îndrăgostesc şi vor să se căsătorească, nu este bine ca părinţii să se opună, trebuie să le dea voie să se căsătorească pentru că este foarte greu de a stăpâni firea şi de a ocoli păcatul. De cele mai multe ori, tinerii cad în păcat şi trăiesc în desfrânare din cauză că părinţii s-au opus căsătoriei lor. Atunci, păcatul se răsfrânge şi asupra părinţilor şi vor răspunde pentru aceasta.

Părinţii sunt datori să-i înveţe de bine pe copii şi să le deschidă ochii că ceea ce vor copiii nu este bine pentru viitorul lor. Mai ales mama fetei şi a băiatului simt dacă se portivesc copii, mamelor le-a dat Dumnezeu acest simţ ca să-şi păzească copii de rău. Mama este datoare să avertizeze pe fică sau pe fiu: ”Vezi, dragul mamei, ce faci, deschide bine cohii, pentru că mie nu mi se pare potrivită pentru tine fata sau băiatul acesta”. Atunci, în acea clipă, mama vede şi-i spune fetei: mi se pare că o să fie beţiv băiatul acesta, sau c-o să fie curvar, sau gelos, sau bătăuş, sau scandalagiu, s.a.m.d şi o sfătuie pe fată să nu se grăbească şi să mai aştepte pentru că nu vede să fie bine. La fel şi mama băiatului vede în fata cu care vrea să se căsătorească fiul ei calităţi şi defecte care va pune în pericol liniştea şi indisolubilitatea căsătoriei lor.

Dar, de cele mai multe ori copii se îndrăgostesc, nu mai văd şi nu mai aud pe părinţii şi nici pe cei din jur şi insistă să se căsătorească. Ca să liniştească pe părinţi şi să le dea binecuvântarea de a se căsători asigură pe mama că „nu este şi n-o să fie aşa!” sau „am să-l îndrept pe calea cea bună!” De îndreptat este foarte greu sau imposibil. Bărbatul sau femeia geloasă nu pot fi îndreptaţi. Bărbatul sau femeia desfrânată, la fel, nu pot fi îndreptaţi. Bărbatul sau femeia beţivă, nu pot fi îndreptaţi. Dimpotrivă, după căsătorie şi pe timp ce va trece, boala şi păcatul (patima) de care sunt stăpâniţi se va agrava şi mai mult şi va crea multă suferinţă partenerului de viaţă.

De aceea va fi vai de copii care nu vor asculta de părinţi şi nu vor lua în serios temerile şi ceea ce simt părinţii pentru ei şi vor face pasul căsătoriei în felul acesta. Va merita viaţa grea pe care o va duce pentru neascultare. Va fi crucea pe care şi-au ales-o. Dacă, copiii se încăpăţânează de a asculta pe părinţi şi de a nu primi sfaturile bune ale părinţilor, va trebui ca părinţii să le dea voie să se căsătorească, pentru că ei, copiii, asta şi-au ales. Cu cât se vor opune părinţii la căsătoria copiilor cu atât copii se vor încăpăţâna să nu-i asculte şi chiar să-i urască pe părinţi pentru aceasta, apoi, vor trăi necununaţi, făcând păcatul desfrânarii. De aceea, părinţii trebuie să le dea voie să se căsătorească pentru că mai târziu, copiii vor regreta că au fost neascultători şi singuri vor recunoaşte că-şi merită soarta sau crucea pe care şi-au ales-o .

Vai de părinţii care se amestecă în viaţa copiilor căsătoriţi şi le strică casa! Soacra pentru că nu-i place nora sau pentru că nu joacă nora după cum cântă ea, va căuta să-l despartă pe fiu de noră chiar dacă la mijloc sunt 2-3 copii. Duşmanul căsniciei copiilor sunt chiar părinţii.

Unele mame de băieţi sunt geloase că dragostea fiului ei este impărţită cu o altă femeie şi cu multă ură se pornesc împotriva nurorilor. Această ură pornită dintr-o gelozie oarbă a soacrei pune în pericol căsnicia copiilor. Sunt unii părinţii posesivi. Vor ca ei să ştie tot ce fac copii căsătoriţi, ce mănâncă, când se scoală, cât de gospodină este nora sau ginerele, cât de harnici, cât gunoi stă după uşă, câte vase nu-s spălate, şi fac observaţii. Repetându-se aceste observaţii, de la un momentdat deranjează şi se crează conflictul.

Unele mame ca să se răzbune pe nurori, atâţă pe fii lor de a fi bărbaţi şi de a pune la punct femeia, urmând s-o certe, s-o jignească şi chiar s-o bată. Atunci, soacra e răzbunată. Nurorile îşi dau seama de unde li se trage şi se răzbună şi ele în felul lor pe soacre. Si aşa conflictul este alimentat până ce ajung la un deznodământ nedorit, despărţirea, divorţul. Şi atunci vai de părinţii care au despărţit căsătoria copiilor lor. Ce spune la Sfânta Scriptură: „Ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă”. Aşa se fac părinţii vrăjmaşii copiilor lor, vrăjmaşii Sfintelor Taine şi vrăjmaşii lui Dumnezeu. De aceea, acest „vai” este foarte mare pentru părinţi.

Părintele Ilarion Argatu

Extras din ”Pe treptele suirii catre cer. Ne vorbeste parintele Ilarion Argatu”, Ed. Mila Creştină, Fălticeni, 2007

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *